Copilarie cu dulciuri si Mos Nicolae

Anul trecut cand m-am mutat in Bucuresti am avut impresia ca am fost taiata de la portie in legatura cu tot ce inseamna copilarie. Nu ma asteptam sa mai fiu pisicita, sa mai lenevesc, sa fac figuri la mancare, sa fiu rasfatata etc etc etc. Insa, dintre toate mofturile copilariei, cel mai tare am bocit dupa venirea lui Mos Nicolae/Mos Craciun/Iepurasul. Si daca cei din urma mai soseau cand ajungeam acasa in Constanta, la primul chiar nu ma mai asteptam.
Anul trecut am fost trista nonstop incepand cu ultimele zile din noiembrie. Pentru unii e normal sa nu mai vina Mos Nicolae sau sa primeasca bani in schimbul dulciurilor. Pentru mine nu este. Am fost destul de afectata in adancul sufletelului meu, pana cand, in dimineata zilei de 6 decembrie, m-am trezit si am pasit somnoroasa si infofolita catre bucatarie. Imaginea unui pungute mici in cizmele mele m-a facut sa imi frec bine ochisorii lipiti. Stupoaaaare!!! Venise Mosu'! Cu cioco, portocala si banana! In mod normal, daca as fi primit asa ceva cand eram in Constanta, as fi plans de nervi si as fi strambat grav din nas. Dar cum eram foarte departe de casa, a fost cel mai frumos cadou pe care as fi putut sa-l primesc! Mosu' Delia ranjea in sufragerie...Si cand am ajuns seara acasa, venise si Mosu' Habiba ( cu o mica intarziere caci nu fusese in oras ). Si am fost la fel de fericita. In contextul acela, nu am putut sa nu iau si eu prajituri :D.
Eu il astept pe Mos Nicolae si in seara asta si in toate serile de 5 spre 6 decembrie din viata mea. Anul asta stiu sigur ca o sa primesc cadou o ultima zi de munca la Romtelecom ( chiar maine ) si un inceput de vacanta bine meritata. Pentru ca am fost preaaaa cuminte in 2011! :D



7 comentarii :

  1. Si eu cred ca-l voi astepta pe Mosu' toata viata mea! :)) Nu o sa ma maturizez niciodata! :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu am vrut sa va pun si doua nuieluse in ghetute, dar asta ar fi insemnat sa ma urc in copacii inalti de langa blocul nostru. :)) Dar nu-i bai, si la anu' vine Mosu'! :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte dragut din partea fetelor. Asa sunt si eu obisnuita, sa il astept in fiecare an, chiar cu un lucru cat de mic si chiar daca varsta la care asteptam papusi a trecut demult.
    Sper din tot sufletul ca si copii mei,cand va fi cazul, sa dobandeasca de la mine dragostea asta pentru sarbatori, pentru decembrie, pentru Mos Nicolae si Mos Craciun, si sa stie ca spiritul e cel care conteaza, ca o singura portocala si o ciocolata pot face mai mult decat nu stiu ce alte multe lucruri fitoase, la moda, printre adolescentii de astazi.

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu cred ca e neaparat de maturizare, e mai mult de...sufletelul de copil ar fiecaruia :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Delia, nu trebuia sa te urci in ei, era ok daca ii smulgeai cu totul :))

    RăspundețiȘtergere
  6. Si eu o sa incerc sa le transmit asta copiilor mei...sper sa am destui bani ca sa le iau si chestii fitoase, dar alea poate de Craciun. Pentru mine Mos Nicolae a insemnat mereu numai dulciuri si asa va ramane!

    RăspundețiȘtergere
  7. Te-ai bucurat ca un copil, ai? :))) A venit Moș Delia =))

    RăspundețiȘtergere