Doar ca uneori ma simt neindreptatita in rautatea mea si simt nevoia sa dau cateva detalii. De pilda, nu inteleg de ce oamenii se supara mai tare pe cei care sunt consacrati ca fiind mai critici, mai mereu cu ceva de spus, mai rautaciosi etc. Adica, persoanele mai date naibii sunt deja cunoscute pentru ceea ce sunt! Rautatea lor nu mai e un secret pentru nimeni! Mai suparatori ii consider pe cei care nu au niciodata nimic de spus, care merg mai mereu cu capul in jos si nu indraznesc niciodata sa contrazica pe nimeni. Si apoi, au cate o rabufnire de diabolicism care te lasa fara cuvinte! Stiti voi, o lovitura sub centura... I mean, cand te certi cu o persoana mai colerica, stii ca trebuie sa ai argumente solide ca s-o combati si mai stii si ca poti astepta orice din partea ei. Dar cand in discutie apare o persoana despre care pana la acel punct nici nu stiai ca exista, si te mai si umple de noroi din cap pana in picioare, atunci cred ca ar trebui sa te enervezi pe ea mai tare decat pe scorpie! Stiti vorba aia doar...sarpele nu e odios pentru ca musca, ci mai degraba pentru ca sta ascuns si apoi ataca! ( Nicolae Iorga) :)
. Tocmai din cauza ca sunt considerata p...){kind=link}
ar trebui sa plecam cu totii de la prezumtia de baza: toti oamenii sunt rai si egoisti. Altfel, n`ar fi oameni.( obisnuia sa zica prosul meu de filosofie)
RăspundețiȘtergere