Prima oara mereu doare...

Nu imi plac inceputurile fortate. Am avut parte de prea multe si m-am saturat de ele pana peste cap. Insa se pare ca ele inca ma vor pe mine...
Inca nu stiu ce mi s-a intamplat. Am inceput sa ma dezmeticesc de-abia dupa ce am dat click pe "incepeti blog nou". Mi-au dat lacrimile dar am fost in stare totusi sa editez ce era de editat. Pe scurt, nu, nu v-am parasit, nu mi-am gasit alta ocupatie. Pur si simplu contul meu de Wordpress nu mai merge de mai bine de 2 saptamani incoace. Parola a fost sparta si nici adresa de email pe care aveam blogul inregistrat nu mai e aceeasi. Nu stiu de ce... nu vreau sa dau vina pe nimeni, durerea pierderii blogului meu e deja prea mare. Nu stiu daca cineva rau intentionat a facut asta sau daca Wordpress-ul este de rahat. De fapt, de a doua ipoteza sunt sigura deja, a doua ramane sa mi-o confirm in timp. Pentru ca am facut plangere referitoare la aceasta problema si pe ei i-a durut in cot, mi-au raspuns de forma. Am incercat tot ce mi-a stat in putere ca sa imi recuperez blogul. Nu a mers. Asta e... Oamenii mai cad, dar se si ridica.
Un fost prieten imi spunea ca prima oara mereu doare, indiferent de ce ar fi vorba. Ma doare Blogspot-ul. Nu spun ca nu e bun ( Wordpress-ul oricum nu il mai recomand la nimeni si ghinionul lor este ca peste cativa ani o sa lucrez in domeniul comunicarii si sigur o reclama negativa n-o sa le prinda bine), doar ca e al meu deocamdata. O sa ma obisnuiesc,  la fel cum sper sa va obisnuiti si voi. Cei care ma aveau la blogroll, va rog sa adaugati si aceasta adresa daca doriti, dar in acelasi timp va implor sa nu stergeti blogul vechi...puneti-l pe cel nou langa, daca se poate. Cred ca e cea mai mare dorinta a mea, pe langa faptul ca sper sa ne vedem cu totii si aici...
Poate ca unora nu li se pare mare scofala toata faza asta, dar va spun eu ca e. Cred ca bloggerii ar intelege, restul sper sa incerce. Doar ca Chocolatfollie.wordpress a inseamnat un an foarte important din viata mea asezat in randuri si pierderea sa m-a lovit tare. Insa nu pot sa ma abtin de la scris...mi s-au intamplat deja multe in timpul in care am lipsit si simt nevoia sa impartasesc tot. Sper sa fiti si voi aici, ca intotdeauna...
P.S: Blogul a implinit un an si trei luni, merge pe a 4-a. Doar pentru ca este vorba de alt site, nu inseamna ca e vorba si de alta viata. :)