Ma chinui sa dau un sens cuvintelor mele ca sa devina cineva in scurta lor viata, sa nu sune a ecou surd intre munti pustii. Le pastrez pentru o posteritate apropiata, mai buna, nu vreau sa moara sacrificate pe o retina plictisita. Nu vreau sa fie gloante oarbe, ci sa mearga direct la tinta si sa explodeze in mii de stari intr-o singura fiinta. Imi doresc sa fie mai bune ca mine, sa fie cea care eu nu sunt. Nu imi propun sa fie vorbe de poet neinteles si apreciat de dragul neintelegerii, ci de om ca toti oamenii, dar definit prin cuvinte inainte de sine insusi. Sa ma completeze perfect, sa fie ele jumatatile mele lipsa pentru orice intreg care as putea deveni vreodata. In curand.
