Cand profa de franceza ne-a intrebat acum o saptamana de ce ne place sa ne referim la noi ca la niste adolescenti, am ranjit la ea si i-am spus ca din obisnuita. Cand profu' de sociologie ne-a intrebat azi la seminar ce diferente simtim intre viata de licean de clasa a 12-a si viata de student, ne-a cam traznit.
Si m-am gandit tot drumul inapoi spre casa ( motiv pentru care am fost distrasa si m-au injurat cativa la metrou; no problem, si eu ii injur zilnic pe multi ). Cand imi amintesc ca anul trecut pe vremea asta eram disperata cu bacul si cu admiterea, si mai ales cu proba de competente digitale ( nu va lasati pacaliti de faptul ca am blog, tehnologia moderna ma termina - asta nu inseamna ca nu stiu cine mi-a spart parola de la blogul anterior ), nu imi vine sa cred. Am trecut deja prin ele, cu stresul de rigoare, dar acum mi se par nimicuri pe langa ce stiu ca ma asteapta in anii urmatori. Toata lumea imi spunea asta, de la DianaEmma pana la bloggeri sau cititori care intrau intamplator pe blogul meu...si n-am crezut...acum ii cred.
Diferentele intre activitatile mele de anul trecut si anul asta sunt cat se poate de evidente. Treburi cu care nici nu aveam tangenta in 2010 fac acum parte din rutina mea. Anul trecut tot ce faceam era curatentie in camera mea, spalatul vaselor mele, o cafea si ajutor prin casa doar daca mama mi-l cerea. Acum am zi stabilita de curatenie si am invatat inevitabil sa gatesc, in ciuda refuzului meu vehement de a trece la cratita.
Si tin minte ca si anul trecut imi toceam coatele cu cititul si invatatul, ca si anul asta. Doar ca acum, ca sa am o formulare mai smechera, totul se intampla la un alt nivel :). Ma da pe spate faptul ca fata de liceu, in facultate ni se cer parerile nostre si ca nu urla nimeni ca debitezi prostii, atata timp cat le poti sustine argumentat. Imi plac la nebunie discutiile libere cu profii pe temele noastre ( le vad mai mult ca pe niste ore de barfe uneori ) si proiectele pe care trebuie sa le fac.
Nici nu mai stiu cum am ajuns aici...stiu doar ca am muncit al dracu' de mult ca sa muncesc acum si mai si. Si cu toate ca o aud periodic pe Habiba cum ofteaza "a trecut si toamna.."., "a trecut si 2010", "a venit si martie" etc, tot nu am realizat cum a trecut timpul si cum am ajuns de la adolescenta la o tanara studenta ( inca nu adulta, e mult spus ). M-a lovit brusc faptul ca am mai multe drepturi, dar si obligatii de nu-mi vad capul. Ma bucuram ca nu ma mai bate mama la cap sa vin la masa la ora la care vroia ea, dar ma bucur acum in zilele in care gateste Delia sau Habiba, pentru ca nu trebuie s-o fac eu :).
P.S: prefer sa nu vorbesc despre oamenii din viata mea de anul trecut, pentru ca am suferit multe dezamagiri pe toate planurile. Nu-mi neg trecutul, dar citeam mai de mult la Grapefruits ca indiferent ce ai fi facut, inca mai ai un viitor luminos. Am bagat la cap asta!
P.P.S: poza e un pic exagerata, de fapt, nu am dus-o si nu o duc deloc rau, plus ca mereu am stiut ce mi-am dorit :D trebuie sa recunoasteti ca mesajul ei este totusi interesant...
Si m-am gandit tot drumul inapoi spre casa ( motiv pentru care am fost distrasa si m-au injurat cativa la metrou; no problem, si eu ii injur zilnic pe multi ). Cand imi amintesc ca anul trecut pe vremea asta eram disperata cu bacul si cu admiterea, si mai ales cu proba de competente digitale ( nu va lasati pacaliti de faptul ca am blog, tehnologia moderna ma termina - asta nu inseamna ca nu stiu cine mi-a spart parola de la blogul anterior ), nu imi vine sa cred. Am trecut deja prin ele, cu stresul de rigoare, dar acum mi se par nimicuri pe langa ce stiu ca ma asteapta in anii urmatori. Toata lumea imi spunea asta, de la DianaEmma pana la bloggeri sau cititori care intrau intamplator pe blogul meu...si n-am crezut...acum ii cred.
Diferentele intre activitatile mele de anul trecut si anul asta sunt cat se poate de evidente. Treburi cu care nici nu aveam tangenta in 2010 fac acum parte din rutina mea. Anul trecut tot ce faceam era curatentie in camera mea, spalatul vaselor mele, o cafea si ajutor prin casa doar daca mama mi-l cerea. Acum am zi stabilita de curatenie si am invatat inevitabil sa gatesc, in ciuda refuzului meu vehement de a trece la cratita.
Si tin minte ca si anul trecut imi toceam coatele cu cititul si invatatul, ca si anul asta. Doar ca acum, ca sa am o formulare mai smechera, totul se intampla la un alt nivel :). Ma da pe spate faptul ca fata de liceu, in facultate ni se cer parerile nostre si ca nu urla nimeni ca debitezi prostii, atata timp cat le poti sustine argumentat. Imi plac la nebunie discutiile libere cu profii pe temele noastre ( le vad mai mult ca pe niste ore de barfe uneori ) si proiectele pe care trebuie sa le fac.
Nici nu mai stiu cum am ajuns aici...stiu doar ca am muncit al dracu' de mult ca sa muncesc acum si mai si. Si cu toate ca o aud periodic pe Habiba cum ofteaza "a trecut si toamna.."., "a trecut si 2010", "a venit si martie" etc, tot nu am realizat cum a trecut timpul si cum am ajuns de la adolescenta la o tanara studenta ( inca nu adulta, e mult spus ). M-a lovit brusc faptul ca am mai multe drepturi, dar si obligatii de nu-mi vad capul. Ma bucuram ca nu ma mai bate mama la cap sa vin la masa la ora la care vroia ea, dar ma bucur acum in zilele in care gateste Delia sau Habiba, pentru ca nu trebuie s-o fac eu :).
P.S: prefer sa nu vorbesc despre oamenii din viata mea de anul trecut, pentru ca am suferit multe dezamagiri pe toate planurile. Nu-mi neg trecutul, dar citeam mai de mult la Grapefruits ca indiferent ce ai fi facut, inca mai ai un viitor luminos. Am bagat la cap asta!
