Se afișează postările cu eticheta 2012. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 2012. Afișați toate postările
La sfarsitul anului trecut, in capul listei mele de rezolutii pentru 2012, scriam cu litere mari si subliniate sa nu uit sa imi cumpar o cutie mai mare in care sa imi tin toate biletelele cu lucruri pe care mi le propuneam. Dat fiind faptul ca tot fac asta din 2007 incoace, cea veche a devenit neincapatoare, deci una noua devenise imperativa.
Nu stiu de unde am prins gustul acesta pentru rezolutii si de ce tot continui sa fac asta. Citeam chiar in dimineata asta un articol al unui psiholog care considera ca promisiunile de Anul Nou ne programeaza practic pentru esec. Adevarul este ca te apuca plansul daca la final de an iti recitesti lista cu rezolutii si observi cu stupoare si disperare ca nu te-ai tinut mai de nici un plan. Dar eu o iau si pe partea cealalta: nu cumva te trezesti cu un zambet tamp pe buze si cu lacrimi de fericire daca ai atins aproape toate obiectivele pe care ti le-ai stabilit in urma cu ceva timp? Oooh, ba cred ca da!



Sunt una dintre acele persoane careia pe ultima suta de metri din an ii place sa traga linie si sa vada ce a facut bine si ce a facut mai putin bine. Si nu neaparat ca sa ma felicit si sa imi strang singura mana, ci ca sa stiu in ce punct ma aflu pe harta vietii mele si ce drumuri trebuie sa redesenez, sa sterg sau sa adaug. Pentru ca, in functie de starea mea de spirit, uneori tind sa adaug dorinte care tin de domeniul SF si pe care stiu ca nu le pot indeplini doar intr-un an. Alteori, ma pierd in biletele cu lucruri marunte pe care oricum le fac tot timpul, deci sunt de sine intelese pentru mine, si am impresia ca le scriu ca rezolutii doar ca sa am cat mai multe de bifat la final. Dar, de fiecare data, negresit, inchei lista cu DON'T FORGET TO BE HAPPY!. Si anul asta cred voi trai premiera de a-mi schimba obiceiul, inlocuind clasica mea dorinta cu una mai neobisnuita, dar crunt de realista: TRY TO STAY ALIVE IN 2013!
Pentru mine anul 2012 a fost unul greu, ca pentru fiecare dintre noi. Nu cred ca putem spune ca avem ani usori, pentru ca de fiecare data se intampla ceva care ne marcheaza fiecare varsta si dupa aia parca problemele se tin scai pana la un moment dat. Insa pentru mine a fost si unul deosebit de frumos: a reprezentat ori un start reusit pe anumite planuri, ori continuari in forta din alte puncte de vedere. Si nu am uitat sa fiu fericita. Insa 2013 imi bate la usa cu ultimele sesiuni din facultate, cu licenta, examene peste examene, job, master, proiecte si alte provocari de pe urma carora imi doresc doar sa nu ies sifonata. Fericirea va veni si ea mai incolo. Va fi unul din acei ani in care ma voi regasi intre doua ape, in care imi voi da seama ca inca o etapa a vietii mele se termina si ca sunt mai aproape de ceea ce orice copil viseaza, dar de ceea ce orice adult incearca sa se eschiveze cat de mult posibil. Voi avea parte de multe finaluri emotionante si ale dracului de grele, de multe inceputuri fortate, dar atat de necesare in viata.
Dat fiind faptul ca deja stiu ce ma asteapta in 2013, zic sa trag mai repede linie anului pe care maine il voi lasa in urma chit ca vreau sau nu, si sa incep sa dau strigare rezolutiilor pentru anul care va da buzna peste mine. Un an nou cat mai usor va doresc si la cat mai multe dorinte viitoare implinite! :)

P.S: Don't forget to stay alive AND to be happy!

Exact cand intram nervoasa la examenul de limba engleza acum o saptamana, am zarit prin facultate niste biletele lipite pe pereti, pe balustrade, pe panouri. SNSPA-ul este de obicei foarte activ, asa ca pe la noi poti gasi tot felul de anunturi. Mai nou, facultatea incearca sa isi imbarbateze studentii  ( avand in vedere ponderea, mai degraba studentele :D ) prin cateva citate care iti aduc un zambet in coltul gurii si te fac sa intri putin mai relaxat la seminar sau la examen. Enjoy!






Mie nu imi plac inceputurile fortate. Am mai spus-o si cred ca o voi spune la fiecare inceput de an, pana la sfarsitul vietii mele. Stiu ca e absurd, dar nu ma simt prea confortabil cand sunt "aruncata" in noul an, in ghearele unor noi provocari care nu imi suna bine deloc, cel putin momentan. Poate mie imi placea 2011, poate ma obisnuisem cu el...ar fi fost mai usor de acceptat daca 2012 mi-ar fi oferit o saptamana de acomodare. Sa constientizez ce ma asteapta, cu bine si cu rau, sa imi treaca nostalgia provocata de sfarsitul sarbatorilor, sa ma obisnuiesc sa adorm mai devreme, sa imi iau ramas bun de la plimbarile zilnice, sa imi revina cheful de treaba etc. Si primele zile sunt cele mai oribile pentru mine. Pe 1 ianuarie ma trezesc dupa-amiaza aproape mahmura ( chiar daca nu am baut niciodata ), tot restul zilei imi e rau si nu am pofta de mancare. In seara de 1 spre 2 nu am somn, pentru ca m-am trezit tarziu, pe 2 sunt obosita pentru ca am atipit doar cateva ore in noaptea precedenta si cam asa imi ia mie vreo 2-3 zile ca sa ma recuperez dupa Revelion. Anul asta, chiar daca am avut o petrecere mai linistita si m-am trezit cu zambetul pe buze in prima zi din an, m-a cuprins o stare nasoala de-abia dupa ce mi-am baut cafeaua.
Stiu ca trebuie sa pasesc optimista in 2012, dar nici luna ianuarie nu ma ajuta foarte mult. Poate parea o nebunie, dar, asa cum ma plangeam si in articolul trecut, luna aceasta mi se pare cea mai urata dintre toate! In februarie e Ziua Indragostitilor ( cu bune si rele! ), martie aduce primavara, aprilie - Pastele, mai - vremea frumoasa, iunie - vacanta sau cel putin zile insorite, iulie si august - plaja, iesiri, rochite frumoase, septembrie - inceput de toamna, octombrie - covor de frunze, noiembrie -  luna mea preferata, decembrie - sarbatorile de iarna. Da, e o caracterizare cat se poate se subiectiva, dar, dupa cum vedeti, eu apreciez fiecare luna a anului pentru o anumita calitate sau sarbatoare a ei, indiferent cat de mica. Ianuarie insa se incapataneaza sa ma enerveze mai tare in fiecare an: mult prea multa zapada ( e drept, anul asta lipseste, dar in anii trecuti ningea mai tare dupa sarbatori decat in timpul lor ), inceputul temelor de vacanta care, odata cu trecerea anilor, au fost inlocuite de venirea sesiunii. So, where's the funny part?
Cu toate astea, nici eu nu renunt in a vedea partea buna a inceputurilor ( stim cu totii ca exista una sau chiar mai multe ) si fac eforturi mari in a fi cat se poate se optimista. Sunt ambitioasa si inca ma chinui sa descopar calitatea lunii ianuarie. O sa vi-o povestesc si voua cand o sa dau de ea, daca tot mi-am varsat aici tot oful de inceput de an. Pana atunci, va pot ura doar un 2012 cat mai caldut si fericit si viteza mare pentru a trece prin luna ianuarie!

Incep sa cred ca am tupeu sa il numesc asa...din nou! Anul trecut cand am scris bilantul pe 2010, cineva probabil a considerat ca ii lipsea ceva si s-a gandit ca e mai bine sa-l "lipseasca" de tot . Tre' sa-i fac cinste totusi, daca nu ar fi fost ea, nu as mai fi luat-o de la inceput pe Blogspot si nu mi-as fi demonstrat mie ( inca o data! ) ca am puterea sa o iau de la capat. Asa ca, noroc si la mai mare, Blondis!
Buuuun, deci cum a fost 2011. Greu pentru toata lumea! Pentru ca sunt sigura ca pe toti ne apuca nervii pe anul trecut cand stam sa ne gandim ce ne-a adus. Nu pot sa ma victimizez, desi nu-mi vine nici sa bocesc dupa vremurile de altadat'. Nu stiu despre altii, dar eu sunt sigura ca am crescut. Nu numai in buletin, ci si in ochii mei si ai altora.
Anul trecut "am depus" in cutiuta mea speciala vreo 18 biletele cu rezolutii pentru 2012 ( am spus ca imi iau alta cutie mai mare, nu am facut-o, deci din start am de facut ceva de la 1 ianurie incolo!). Le-am tinut pentru mine pe cele cu "sa mai slabesc 2 kg" si "sa-mi iau o pereche de pantofi cu toc de 16", asa ca le-am asternut in scris numai pe cele foarte importante. Daca ar fi sa fac o statistica, am reusit sa duc la bun sfarsit 12 rezolutii, sa indeplinesc pe jumatate vreo 5 si doar una sa nu imi iasa deloc. Pretty good, i would say. Stiu totusi ca 2011 nu va ramane in amintirea mea datorita cifrelor, ci mai degraba datorita tuturor evenimentelor care m-au marcat: implinirea varstei de 20 de ani, primul job cu acte in regula, primul an de facultate, prima vara de studenta, prima relatie propriu-zisa de lunga durata etc etc.
Imi gasesc oarecum greu cuvintele in momentul de fata pentru ca sunt cu mintea la rezolutiile pentru 2012 ( nu iau in considerare sub nici o forma sfarsitul lumii!). Nu le scriu aici, pentru ca nu se vor mai indeplini. Pot spune doar ca cel mai tare imi doresc sa nu simt inceputul...Am mai scris-o de 1000 de ori si o sa ma plang la toata lumea: nu imi plac multe dintre inceputuri, iar luna ianuarie este oribila pentru mine! Daca gasesc ceva frumos in toate celelalte luni, ianuarie nu are nimic bun, din punctul meu de vedere. Asa ca, imi doresc sa treaca cat de repede posibil! Siiiii, la fel ca anul trecut, promit sa ne vedem tot aici si in 2012 ( puteti sa fiti siguri ca o sa tai maini si picioare daca se va mai intampla ceva cu bloguletul meu :D ). So... sa aveti un revelion minunat si un an nou cat mai fericit!