Majoritatea femeilor trecute de prima tinerete privesc fastacite in pamant atunci cand sunt intrebate cati ani au. Zambesc in coltul gurii si isi gasesc ceva de asezat la sacou sau la rochie. Daca persoana care intreaba este un barbat care n-a fost prea inspirat atunci cand a rostit intrebarea ce le loveste fix in moalele capului, brusc, isi gasesc cu totul altceva de facut. La insistente colosale, cu noduri marinaresti in gat si rostind cuvinte grele ca piatra in care parca isi sparg dintii, doamnele isi marturisesc varsta - minus 2-3 ani, bineinteles.
Ce te faci insa atunci cand de-abia ai ajuns la prima tinerete si cand fruntea ta plana denota altora ca la fel este si experienta ta profesionala sau, pur si simplu, de viata? Ce te faci cand n-ai nici un rid in care sa se ascunda vreo experienta grozav de marcanta care sa atraga cu sine invataturi pretioase, ba dimpotriva, ai cateva gropite inca vizibile de la varicela, semn ca de-abia acum ai terminat cu bolile copilariei? Ridici privirea pe pereti si bagi mainile in buzunar. Zambesti in coltul gurii si gasesti ceva de asezat la blugi sau la tricou. Daca persoana care intreaba are o postura impozanta si te miroase ca tu inca te jucai cu papusi pe vremea cand ea dansa in discoteca pe "Casablanca" sau "Coco Jambo", primesti o lovitura serioasa sub centura. Dupa zeci de apropouri batute, cu balbe si priviri complice cu prietenii sau colegii care sunt ceva mai mari ca tine, iti marturisesti varsta - adevarata varsta, pentru ca, bineinteles, esti mic si fraier, si te tradeaza ochii inca stralucitori asortati cu "datul din coada" la orice ai nou de invatat.
Nu stiam ca situatii de acest fel pot exista. Nu credeam ca o varsta mai inaintata si una prea frageda au vreun punct de intersectie. Dar da, pana la urma varsta chiar este doar un numar. Este intocmai suma gandurilor si a presupunerilor pe care un om le poate face despre altul. Si nu da niciodata cu virgula, pentru ca este fixa si cat se poate de exacta, ca doar altfel nu s-ar mai putea numi prejudecata.
Ce te faci insa atunci cand de-abia ai ajuns la prima tinerete si cand fruntea ta plana denota altora ca la fel este si experienta ta profesionala sau, pur si simplu, de viata? Ce te faci cand n-ai nici un rid in care sa se ascunda vreo experienta grozav de marcanta care sa atraga cu sine invataturi pretioase, ba dimpotriva, ai cateva gropite inca vizibile de la varicela, semn ca de-abia acum ai terminat cu bolile copilariei? Ridici privirea pe pereti si bagi mainile in buzunar. Zambesti in coltul gurii si gasesti ceva de asezat la blugi sau la tricou. Daca persoana care intreaba are o postura impozanta si te miroase ca tu inca te jucai cu papusi pe vremea cand ea dansa in discoteca pe "Casablanca" sau "Coco Jambo", primesti o lovitura serioasa sub centura. Dupa zeci de apropouri batute, cu balbe si priviri complice cu prietenii sau colegii care sunt ceva mai mari ca tine, iti marturisesti varsta - adevarata varsta, pentru ca, bineinteles, esti mic si fraier, si te tradeaza ochii inca stralucitori asortati cu "datul din coada" la orice ai nou de invatat.
Nu stiam ca situatii de acest fel pot exista. Nu credeam ca o varsta mai inaintata si una prea frageda au vreun punct de intersectie. Dar da, pana la urma varsta chiar este doar un numar. Este intocmai suma gandurilor si a presupunerilor pe care un om le poate face despre altul. Si nu da niciodata cu virgula, pentru ca este fixa si cat se poate de exacta, ca doar altfel nu s-ar mai putea numi prejudecata.
