Se afișează postările cu eticheta revista. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta revista. Afișați toate postările
Aveam vreo şase ani când am învăţat să mâzgălesc primele litere, şi mai puţin de 14 când am pus pentru prima dată mâna pe un clipboard, pe care atunci îl numeam simplu, mapă. Mi-am prins în el o foaie pe care notasem câteva nume şi un discurs de "Bun venit!" adresat colegilor mei...de clasa a şaptea. Lansam primul număr al revistei Miss Perfect, acel viitor "bestseller" al Şcolii Nr. 23 din Constanţa, la care lucrasem săptămâni la rând alături de cele mai bune prietene ale mele. Pusesem la punct împreună un întreg eveniment dedicat în sala de sport. Îmi aduc aminte doar cât de mult m-am chinuit să merg pe tocuri din clasă până în mondena locaţie şi cât de puternic aplaudau colegii momentele ce se întâmplau pe scena delimitată de catedră şi primul şir de băncuţe.

Luna asta se împlinesc 10 ani de când am ştiut ce vreau să fac atunci când aveam să fiu mare. De când am înţeles că pentru mine cel mai frumos cuplu este scrisul şi evenimentul. De când am realizat că Ying şi Yang sunt nimic pe lângă liniştea şi furtuna pe care le simt în faţa foii de hârtie, şi că orele pline de crize de dinaintea unui show merită toate bătăile de inimă simţite în gât. Cumva, toate păpuşile de-acum un deceniu au prins viaţă pentru mine, şi toată joaca de la 14 ani mi-a devenit meseria de acum. Nu mai ştiu cât de tare am strâns din ochii în timpul ăsta, dar ştiu sigur că nu am visat nimic altceva. 

Partea cea mai bună? Întotdeauna oamenii. Bonusul meu? Nu trebuie să port tocuri. Deci? Sunt cel mai norocos om din lume. 




Contrar opiniei unora ca ideile cele mai bune iti vin la toaleta, mie imi vin in timp ce urmaresc un film, ascult o anumita melodie sau citesc o revista. In situatia de fata, ma aflam pe tren catre casa si rasfoiam Cosmopolitanul de luna octombrie...si in urma citirii unui articol, raman putin cu privirea fixa pe baietelul blondin din fata mea: de data asta nu aveam idei, ci doar amintiri si ganduri.
Au fost perioade in care eu si Habiba eram mai mult sau mai putin fericite. Nu am trait niciodata cu presiunea ca suntem singure. In schimb, dupa multe relatii esuate, ne-am permis sa visam ca The Right Guy va aparea la coltul strazii, asa, din senin, fara ca noi sa ne mai batem capul. Poate chiar am ratat cativa baieti deosebiti doar pentru ca i-am intalnit in alte locuri si circumstante...Imi treceau toate astea prin cap pentru ca Diana-Florina Cosmin a scris un articol al naibii de bun despre un prieten de-al ei, mereu ocupat cu orice in afara de a cauta persoana potrivita, intrucat astepta sa apara ea de una singura. Si chiar si atunci cand soarta a dat semne orbitoare, el a preferat sa stea deoparte, chiar daca lumina destinului ii convenea...
Exact la asta ma gandeam eu acum la final de septembrie. Daca are rost sa ne zbatem si sa cautam in toate partile acea persoana speciala sau sa asteptam sa apara ea de undeva... La coltul strazii sunt sanse mici sa fie, dar eu am dat de prietenul meu intr-un fast food. Nici cal alb nu cred ca mai are cineva in ziua de azi, dar prietenul meu statea tolanit pe un scaun, inconjurat de fumul de tigara caracteristic lui pe vremea aceea. Stralucirea situatiei de atunci nu era tocmai de 18 karate, dar flerul meu a fost. Si nici macar nu am cautat, pur si simplu s-a intamplat sa fiu in toane relativ bune si sa spun "da!". Ma intrebam unde as fi fost acum daca as fi spus "nu!" si as preferat sa mai caut sau sa mai astept..."Daca marea iubire te-ar opri in mijlocul strazii, i-ai mai da voie sa plece vreodata? Sau, mai curand, i-ai face o poza ca sa-ti aduci aminte exact de momentul in care s-a dus?".

Va povesteam acum o luna despre o conferinta cu titlul "Ce isi doresc femeile?", organizata de Prime Romania, cu scopul de a discuta cateva reclame si strategii de comunicare ce au avut efect in randul publicului feminin. Marti dupa-amiaza, cand am vazut un alt afis cu o noua conferinta, am ranjit larg si am dat buzna la internet ca sa ma inscriu repede.
Am ramas placut impresionata si de data aceasta...Bine, recunosc, imi place mult atmosfera: calduroasa, toata lumea e prietenoasa, se servesc prajiturele cu ceai...Si sa discuti cu speakerii e ca si cum ai sta de vorba la o cafea, e o adevarata placere, mai ales cand vine vorba despre Alina Tanasa si Diana Enciu. Daca numele lor nu va suna cunoscute, de Absolutely Fabulous sigur ati mai auzit! Ati vazut cu totii reclama de pe Facebook facuta targurilor de handmade cu numele de mai sus. Doar ca aseara am aflat ca pe langa acel targ, Absolutely Fabulous mai inseamna si o firma de PR, plus o revista foarte bine facuta. Cu toate ca firma ar fi trebuit sa ma intereseze mai mult ( doar trebuie sa fiu cu ochii-n patru pe tot ce inseamna PR, nu? ), recomand revista din tot sufletul! Nici macar nu trebuie sa platiti pentru ea, puteti s-o rasfoiti online chiar aici. Si va asigur ca merita! La prima vedere, puteam sa jur ca nu e facuta in Romania, si mai ales de oameni care nu sunt neaparat profesionisti. In plus, realizarea aia a insemnat in mare parte o munca voluntara. Dar uitati-va ce pictoriale, ce poze si ce articole; nu stiu cati oameni ar putea depune atata efort fara sa fie platiti. Jos palaria pentru ei din partea mea!
Cat despre fetele care ne-au povestit aseara cate ceva din experienta lor, spuneam ca e imposibil sa nu iti placa sa le asculti. Eu ma topesc dupa discutiile astea libere, in care fiecare spune prin ce a trecut si te sfatuieste cum poate, pe tine, care esti student si de-abia scoti capul in lume. Ce am apreciat enorm la Alina si la Diana este faptul ca sunt foarte deschise la colaborari. Daca va ocupati cu fotografia, cu modelling, cu scriere de articole, daca aveti ceva idei pentru revista sau in general, pentru intregul concept Absolutely Fabulous, nu ezitati sa le contactati pe fete! Daca aveti prieteni doritori sau daca vreti sa va afirmati pe unul din planurile de mai sus, cred ca veti merge in locul potrivit...Echipa o sa va primeasca cu bratele deschise si o sa aveti cu siguranta ce invata. Si stiti si voi ca e al dracului de greu sa o iei de la zero in zilele noastre, mai ales fara nici un pic de ajutor...
Da, invitatele de aseara chiar mi-au trezit interesul pentru PR Fashion ( tema conferintei ), dar si pentru targurile si revista lor :). Si pot sa pun pariu ca nu sunt singura!

 Sursa poza:  http://abfab-magazine.blogspot.com/