Se afișează postările cu eticheta penibil. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta penibil. Afișați toate postările
De vreo 2 zile circula pe Facebook urmatorul mesaj:

Bun venit falsitatii, bun venit pe Facebook. Unde iubirea e perfecta! Unde toata lumea traieste bine si este indragostita! Unde dusmanii sunt cei care iti viziteaza cel mai des profilul, unde fostii prieteni te blocheaza, unde fostele iubiri te elimina si unde cei ce te adauga in lista lor sunt foarte simpatici si pe strada nici nu saluta!

Nu ca n-as fi de acord. Cu toate ca am cont de Facebook si sunt utilizatoare fidela, nu sunt genul care sa isi puna la status toate locatiile frecventate, activitatile desfasurate si persoanele cu care " o ard " prin oras. Poze, comentarii, share la muzica si clipuri, uneori discutii scurte si cam asta e tot ce inseamna Facebook pentru mine. Dar da, pentru altii inseamna mama utopie a relatiilor si a socializarii secundare. Inseamna locul in care poti vedea toata viata lor. Nasol, nu? Sa stii tot ce face si ce simte cineva dand un banal click... In fine. Mesajul de mai sus este adevarat. Stiti care e paradoxul? Ca pana acum l-am vazut numai la persoane care ar fi in stare sa scrie pe net si cand merg la toaleta! Oare cand va pune acest fragment pe wall si cineva cu o viata reala?

Asa cum o vad eu, la cei 19 ani si jumatate ai mei. Atentie, grad ridicat de subiectivitate.
Am fost acuzata acum cateva zile ca as fi superficiala pentru am considerat ca un piton dintr-o gradina din Militari merita ucis, intrucat de afla intr-un loc public si a pus in pericol destui oameni. Mi-au sarit cateva persoane in cap cu vesnica replica "tu daca erai in locul lui, ti-ar fi placut sa fii ucisa?", cu protectia animalelor, cu natura, cu "pitonul oricum nu e veninos si nu face nici un rau" etc etc. Bun. Azi a mai fost gasit un sarpe, verde si veninos de data asta, care se putea confunda usor cu iarba si care putea rani fara nici o problema persoanele din apropierea lui. Mai ales ca acestea nici nu l-ar fi vazut. Sa trecem peste parerea mea referitoare la soarta sarpelui si sa ne axam un pic pe soarta nesimtitilor de proprietari care se dovedesc a fi inapti in a avea grija de animalele lor de casa.
Spuneam ca as trosni sarpele cu un pietroi, dar ca as pastra o caramida si pentru cel care ii era stapan. De ce? Pentru ca pana la urma nu e vina unei amarate de reptile ca un om dobitoc nu poate avea grija de ea asa cum trebuie. Si pentru ca handicapatul de biped nu poate constientiza faptul ca nu abandoneaza/pierde un catel, o pisica sau un perus pe geam, ci un SARPE, vietuitoare de care majoritatea oamenilor pe care ii cunosc eu se tem sau se scarbesc. In cazul asta, de ce nu poti avea grija de propria ta optiune?
In fine, sa depasim un pic situatia cu animalele de casa, pentru ca, in fond, cu totii ne plangem parintilor la o anumita varsta ca vrem un sufletel langa noi si cu totii il lasam mai devreme sau mai tarziu in grija mamei ( cu toate ca eu nu am cerut niciodata un sarpe! ). Sa luam alt exemplu: adolescentele care isi incep viata sexuala prea devreme, raman gravide si li se prabuseste cerul in cap. Stiti cum gandesc eu? Daca esti destul de matura si de RESPONSABILA incat sa faci sex, atunci trebuie sa fii la fel de matura si de RESPONSABILA  incat sa iti asumi si repercursiunile posibile: boli cu transmitere sexuala, sarcina sau mai stiu eu ce. Exemplul doi: te duci la un interviu, vrei un job, semnezi un contract prin care ti se prevad drepturi si obligatii. Ai in salariu bun, masina noua, laptop si telefon. Te bucuri de viata si, dintr-o data, te trezesti pe cap cu o gramada de proiecte de facut, cu contabilitati pe care trebuie sa le faci, cu conferinte la care trebuie sa participi. Si atunci iti vine sa te arunci. Cum spuneam mai sus...daca te consideri suficient de responsabil incat sa ai un job si sa ai multi bani, nu e normal sa fii la fel de responsabil si in ceea ce privestea activitatea de la munca? Ba eu cred ca da!
Cam asta e parerea mea ( in mare ) despre cazurile de mai sus: nu cea mai buna ( asta ca sa nu folosesc alti termeni ). Mi se pare penibil, mai ales, sa ajungi la o anumita varsta si sa nu fii constient de unele lucruri. Mi se pare stupid ca toata lumea din jurul tau sa te sfatuiasca, sa te invete ca sa previi anumite neplaceri, si tu, pentru ca ai avut urechile astupate si ai fost cu capul in nori, sa faci de capul tau si sa calci stramb. Cam asa se ajunge de avorturi din partea pustoaicelor de 14-15 ani, la directori incapabili si la serpi care ies la plimbare prin cartierele din Bucuresti.

Sincera sa fiu, nici macar nu stiu cand ar fi trebuit sa inceapa. Initial, am auzit ca sambata la 6:00 dimineata ar avea loc un cutremur. Cum eu si Habiba am avut o zi de vineri extrem de obositoare, in noaptea respectiva am baut amandoua o bere Redd's si am dormit duse :D.
A doua zi cand ne-am trezit, era cea mai frumoasa si mai insorita zi de dupa "apocalipsa". Dat fiind acest fapt, am bagat o curatenie generala ca sa nu ne prinda sfarsitul lumii cu praful de un cot pe birou, si apoi am tras o sesiune de shopping de cateva ore. Dupa-amiaza a inceput sa ploua. Semn de sfarsit? Pe dracu'! Am plecat la o plimbare prin Targoviste cu prietenul meu, ne-am uitat la "The rite" pe seara pentru ca eu nu-l vazusem. Nici macar n-am visat urat noaptea si da, am dormit ca o vacuta si de data asta.
Si iata-ma acum, la ora 10 dimineata, scriind un articol pe blog, ceea ce inseamna ca nu's moarta. Si voi citindu-l, ceea ce inseamna ca sunteti cat se poate de vii. Ideea mea nu era sa fac un jurnal al zilei trecute din articolul asta, ci sa imi pun mai multe intrebari. Prima dintre ele ar fi: cati oameni nu si-au petrecut oare "ultimele ore de viata" intr-un mod la fel de obisnuit ca mine? Cati dintre voi n-ati iesit in parc, n-ati mers la munca sau nu v-ati certat cu prietenul la fel ca pana acum, fara sa va intereseze de ultimele zvonuri legate de ziua de 21 mai? A doua mea intrebare ar fi: de ce lumea care tot prezice sfarsitul continua sa se faca de ras cu astfel de afirmatii? Din cate am inteles, domnul ( asta daca e un domn ) care a scos-o pe asta cu 21 mai s-a mai gafat o data prin 1994 cu aceeasi faza. Dobitocul a petrecut multi ani studiind Biblia. Doamne fereste, eu nu spun sa n-o citim, dar sa stai ca maniacul ani de zile incercand sa scoti ceea ce nu exista din Cartea Sfanta...cred ca nu mai e treaba de credinta, cat de mers la un psihiatru. A treia mea intrebare ar fi: ce reactii vor avea azi sustinatorii prostiei cu sfarsitul lumii? Si ultima mea nedumerire: sa incep sa-mi fac un program de-acum si pentru apocalipsa din 2012...? :)